Informații actualizate în noiembrie 20th, 2018

Sharing is caring!

In articolul de  mai jos, precum si in clipul video, am sa va prezint  sondarea apei la pescuit, o etapa esentiala a fiecarei partide, daca vreti sa prindeti mai mult pesti!

Fiind un procedeu care se deprinde în timp și prin exercițiu, sondarea apei  tinde sa nască multe dileme pentru pescarul aflat la început de drum. Așa că am decis să îl abordez în cele ce urmeaza (dar si in episodul 4 din seria Inițiere în pescuitul la feeder ), încercând să răspund la întrebări precum:

• Ce este sondarea apei?
• De ce trebuie efectuata sondarea la pescuit?
• Când trebuie efectuată sondarea apei?
• Cum trebuie efectuata sondarea în pescuitul la feeder.

De-a lungul timpului , cred ca sondarea apei la pescuit  este subiectul pe care foarte mulți începători mi-au cerut să îl explic.  De aceea am decis sa descriu etapele in episodul de mai jos:

Ce este sondarea apei?

Pe scurt sondare reprezintă cartografierea  locului de pescuit,  cunoașterea a ce se află sub apă din punct de vedere al adâncimii și variației acesteia și al structurilor, incluzând aici și tipul și tăria substratului.

Pe lung, ca sa ne marim sansele de a prinde peste  cautam zonele in care acesta sta in mod nativ.  Aceste zone sunt cel mai adesea reprezentate de structuri pe care nu le putem vedea  cu ochiul liber: gropi, praguri,  buturugi, colonii de scoica, petice libereintre  zone cu vegetatie. Dar mai ales catam zone  optime unde putem prezenta corect “capcana”reprezentata  de cosulet sau method simai ales de carligul si momeala noastra.

Când și de ce trebuie efectuată sondarea în pescuit?

Fără sondare, pescuim „la ghici” , la întâmplare, cu rezultate  mai degrabă influențate de noroc decât de știință.  Oricât de bine aș cunoaște o apă, întotdeauna prefer sa sondez-și astfel să mă asigur că nu exista modificări, sau obstacole ce au apărut între timp. De exemplu firele pierdute de alți pescari sau   iarba/brădișul  care poate  a crescut. Poate fi vorba și de  crengi și frunze aduse de curenți  și până la  colmatări -(cum e cazul pe Săndulița – după intervențiile de crearea a digului.

Sondarea determina si varianta optima de pescuit. Pe zone cu mult mil, poate decidem sa pescuim cu momitor arc in loc de methoduri care s-ar putea ingropa. Pe lacuri cu adancime mai mare, cautam  praguri  sau platouri  cu adancimea optima.

De exemplu daca apa are peste 3 metri adancime, poate e mai eficient sa pescuim la pelet feeder si nu la momitor method. sau chiar la cosulet.  De asemenea ne poate  ajuta sa decidem daca un cosulet cu plasa  e  contraindicat fata de unul open end, din plastic. (La dancime mare,  in caderea catre substrat un cosulet cu plasa rara poate elibera  o buna parte din nada si atunci capcana noastra nu mai este la fel de eficienta.

Cum facem sondarea în pescuitul la feeder?

Se poate folosi echipament dedicat.  Insa , in practica, adeseori folosim lanseta cu care vom si pescui. Trebuie, totusi ,  sa amintesc inca o data ca sondarea trebuie efectuata cu meticulozitate, si cu rabdare.

Sondarea este etapa in care pescarul gaseste primele raspunsuri la intrebarea „cum abordez locul de pescuit ?”.

Sa revenim totusi la echipament:

• Eu prefer lanseta cu care si pescuiesc.*
• Prefer un plumb de 20 de grame pentru determinarea adâncimii prin numărare/cronometrare.**
• Plumb de 35-50 de grame pentru determinarea structurilor a tipului de substrat.
• Fir textil .

*Pentru pescuitul la distante medii /mari(peste 50m) , in special pentru determinarea adancimii, este recomandata folosirea unei lansete mai puternice, echipata cu fir textil si marker de sondare. 

** Vad adeseori recomandarea  de a se sonda folosind cosuletul.  Consider acest lucru ca fiind contraproductiv, deoarece , in eventualitatea existentei unor agataturi, pierdem un cosulet (care adeseori este mai scump decat un simplu plumb), dar si pentru ca vibratiile trasnmise de plumb sunt mai  usor de interpretat. Mi sunt ai alte argumente in defavoarea cosuletului (acesta nu cade la fel de precis prin apa, mai ales cand este gol) sau in favoarea plumbului (acesta face mai putina „galagie”, asa ca nu sperie la fel de rau pestii), nu am sa le iterez insa pe toate acum.

Sondarea are doua  părți distincte:

1. Una in care mă interesează variata substratului (cum se modifica dsubstratul la diferite distante), tăria acestuia și mai ales prezenta structurilor pe fundul apei (praguri, vegetatie, diverse lucruri scufundate,  de dimensiuni semnificative, precum copaci, crengi, buturugi, sau pietroaie, stabilopozi etc).
2. Una in care mă interesează adâncimea apei si mai precis variația de adâncime (de exemplu caut raspunsuri la intrebarid e tipul: ce adancime am la 20 de m, dar la 25-30 de m?  e constanta adancimea? e mai adanc la 30? etc)

Sa o luăm pe rând.

1. Variația substratului o determin din cât de greu se urnește plumbul odată ajuns pe fundul apei și apoi din vibrația transmisa de lanseta prin mână. MA intereseaza daca  substratul este neregulat sau neted, caut sa descopăr eventualele șanțuri, praguri, diferențe de substrat tare/moale, prezența vegetatiei /ierbii sau a agățăturilor(radacini, pietre, colonii de scoici).
2. Determinarea adâncimii apei și a variației acesteia.  Folosesc  același plumb mai mereu,  pentru  că asta mă ajuta sa mă raportez la adâncimile din partide anterioare.   Lansez către distanta maxima la care intenționez să pescuiesc – să zicem in jur de 45m . Număr secundele de la impactul plumbului cu apa până când vârful se detensionează , semn ca plumbul a ajuns pe fundul apei. Pun clipsul acolo , revin 3-4 ture de manivela  (~2-3 m)pun din nou clipsul, lansez – număr.  Dacă la 45 de metri număr pana la 7  dar si la 42-40- si 37-35   tot pana la 7, înseamnă ca nu am variație de adâncime. Similar dacă număr mai mult înseamnă adâncime mai mare, daca număr mai puțin , adâncime mai mică. Astfel pot descoperi dacă am vreun canal, groapă sau alte modificări.

Determinarea adâncimii apei se poate face si cu o lanseta speciala echipata cu un marker de pescuit , însă personal folosesc acest sistem extrem de rar în pescuitul la feeder, care este în cele mai multe cazuri un pescuit la grund – la fundul apei.

Pe ape salbatice, si mai ales pe rauri, va recomand sa faceti sondarea apei inainte sa instalati tot echipamentul (scaunul si accesoriile mai ales), pentru a determina in primul rand daca locul poate fi pescuit. 

Având determinate toate variabilele, împreună cu o minima cunoaștere a speciilor de pești, voi alege locul în care sa pescuiesc, voi  clipsa firul pe mulinetă si voi măsura pe picheți  sau pe measuring sticks distanta, pentru a îmi nota  în jurnalul de pescuit unde am pescuit, și pentru a putea pregăti și o alta lansetă – dacă doresc – sau pentru a avea  soluție de avarie dacă am ruptura sau trebuie sa declipsez.

Acum că am discutat puțin despre sondarea apei la pescuit, am sa mă întorc către voi și vă întreb: care sunt problemele pe care le întâmpinați la sondare? Ce alte probleme ați dori să abordez în episoadele viitoare? Lăsați-mi răspunsul într-un comentariu mai jos!

Fir întins!

Claudiu Banu