10 ponturi pentru pescuit la feeder pe Dunăre 

pescuit la feeder pe dunare

Sharing is caring!

Apărut în numărul din Noiembrie 2015 , al revistei Pescuitul Pentru Toți,  articolul  „10 ponturi pentru pescuit la feeder pe Dunare”, scris de mine pentru rubrica „ABC” este adresat  pescarilor care au descoperit mai recent stilul acesta  dar si celor care poate au ezitata sa incerce pescuitul la cosulet dupa alte specii decat clasicul crap si caras omniprezent in apele noastre.  L-am reluat aici, cu acceptul publicației,  din dorința ca informația sa fie disponibilă si celor care nu au apucat acel număr al revistei, si cu speranta ca el sa va fie inspiratie in zilel calduroase ce urmeaza.

  1. Pescuitul la feeder pe Dunăre începe… de acasă.

Poate părea evident însă mulți pescari omit acest aspect: pescuitul începe de acasă. La feeder – ca și in cazul altor stiluri de pescuit, – informațiile pot determina decisiv  alegerea cat mai corectă a locului,  a echipamentului, a nadei și a momelilor.  Vorbim aici mai ales despre informațiile legate de vreme, cote – si evoluția acestora – despre temperatura apei și a ambientului in zilele și noptile ce preced partida. Cote mari, înseamnă de regula turbiditate mare, puține zone pescuibile, curent extrem de puternic,  si implicit partide ce necesita un echipament foarte robust din clasa heavy și extra-heavy.  La polul opus, anii secetoși si cotele foarte mici pot însemna o apa clara ca ginul, ce impune aproape de la sine soluții precum strunele de fluorocarbon, cârlige fine si echipament mult mai sensibil – poate chiar din clasa medium-light. Pescuitul începe de acasă  pentru ca tot aici ar trebui sa ne pregătim si strunele și rezervele,  monturile, aici ar trebui sa ne organizăm trusa fiindcă tot acest timp va fi caștigat pe malul apei in timp de pescuit efectiv. aceste pregătiri ne ajută să maximizăm timpul pe are îl petrecem pescuind efectiv pe malul apei.

pescuitul pentru toti

  1. Secretul știut și ignorat de mai toți – localizarea 

Fie că ii spunem localizare, simțul apei, cititul apei, sau pur si simplu alegerea locului de pescuit, acest aspect este probabil cel mai important factor care determina succesul sau eșecul partidei de pescuit la feeder. Strategia unei partide de pescuit presupune adeseori  să știm și ce loc să nu alegem. Un loc foarte productiv  într-o partidă trecută nu este  neapărat la fel de productiv daca s-a modificat cota Dunării chiar și numai cu câțiva centimetri. Când alegeți locul de pescuit, porniți de la cele mai simple ghidaje: joncțiunile fluviului cu afluenții săi, sau în Deltă, intersecția dintre  canalele mari si cele mici constituie mai tot timpul zone foarte bune de pescuit. De asemenea zonele cu structuri – copaci căzuți, și cioate, sunt binecunoscute ca tinand peste mai tot timpul. In absenta structurilor evidente, malurile si pragurile din apropierea lor pot constitui singura structura abordabilă, dar care  posibil să fie si productivă. In fapt, nu doar pragurile sau structurile ci orice zona în care curentul principal este deviat intr-un fel sau altul,  este o zona cu potențial ridicat. Joncțiunea fluviului cu afluenții săi, ține foarte multe specii de pești, in diverse condiții de luminozitate, temperatura, turbiditate, cota, etc.  De asemenea, suprafața apei trădează pentru ochiul format al pescarului destul de multe informații despre ce se afla in adâncuri.  Dacă observăm vârtejurile formate, putem să localizăm vizual și un eventual prag mai conturat iar un vârtej permanent sau semi-permanent într-o zonă cu oarecare curent mediu indică de obicei o structură de sub suprafață.  Alegeți corect locul de pescuit la feeder si o sa va puneți juvelnicul mult mai mult la treabăa!

  1. Cunoașterea speciilor ținta si a comportamentului acestora.

Cu excepția câtorva specii de răpitori aproape orice specie prezentă la noi  poate constituii ținta unei partide de pescuit la feeder pe Dunăre.

Roșioara răspunde bine la nădire  însă nada trebuie sa fie una activă iar momeala trebuie sa fie una cu flotabilitate neutra sau chiar flotantă. Scobarul urca primăvara pe Dunăre la depus, si coboară abia spre toamna in locurile de iernare, dar este aproape total absent in Deltă. Mreana  si morunașul, preferă ape bine oxigenate cu substrat tare, si daca prima e raritate in Delta, nu același lucru putem spune despre morunaș, care este întâlnit pana la vărsarea in mare. Carasul prefera curentul slab, adăpostul golfurilor largi, al copacilor scufundați,  gropanele, si pragurile de lângă maluri.  Văduvita – o întâlnim in Dunăre dar si in Deltă, exclusiv in canalele mari. Plătica – abundentă pe dunăre și în canalele acesteia, întra și în lacurile mari din Delta, si aș adăuga,  răspunde excelent la nădirea constantă. Dunărea e plină de foarte mulți hibrizi ai plăticii dar si de specii înrudite precum batca si cosacul. Babușca e de găsit in curent slab-moderat, alături de plătica, si adeseori la limita dintre apa curata a unui canal/afluent și apa sensibil mai tulbure a Dunării.

pescuit la feeder lpe dunare- ocalizare pesti

Daca vreți să vă îmbunatațiti rezultatele la pescuit, încercați sa cunoașteti cat mai bine specia ținta, comportamentul ei de-a lungul anotimpurilor, ce nade si ce momeli prefera si in ce momente e mai predispusă la hrănire.

 

  1. La Dunăre sa mergem pregatiti ca pentru pescuit la feeder pe Dunăre.

Pe Dunăre, pescuitul la feeder se face cel mai adesea în apă cu curent mediu/moderat, la adancime de peste 1,5 și pana la 7-8 m și unde de regulă pragurile sunt mai proeminente. Lanseta folosită, trebuie așadar să fie capabilă să lanseze confortabil greutăți mari, și de asemenea trebuie să aibă o lungime mai mare deecat cele utilizate pe ape statătoare, o lungime  care sa ne permită să ținem cat mai mult  din fir in afara apei. Astfel putem bloca cosuletul in curent mai usor si putem pescui la punct fix, chiar si in curent moderat.  Un alt avantaj al lansetelor lungi la Dunăre este evident și atunci când pescuim dincolo de praguri proeminente , avem nevoie sa „săltam” peste acestea peștii capturați.  In acest scop, prefer lansetele de 3,90m din gama medium-heavy, cu acțiune semi-parabolică.  Lungimea lansetei ajută foarte mult  si cu amortizarea la partea finală a drilului, când peștele e aproape la minciog, iar elasticitatea monofilamentului de pe linia principala e aproape inexistentă.

pescuit la feeder pe dunare - mreana mica

 

  1. Mulinete potrivite la sarcina propusă.

Să folosiți o mulineta universală, sau o mulinetă mai mică de feeder,  in pescuitul la Dunăre reprezintă o falsă economie. Pescuitul in curent, cu coșulețe grele, cu zeci de lanseuri pe partida, înseamnă o solicitare  serioasa asupra angrenajelor. Mulţi pescari tind să aleagă mulinetele în funcţie de numărul de rulmenţi care echipează o mulinetă, dar această legendă urbană ar trebui desfiinţată. Pontul meu pentru cei care acum cocheteaza cu pescuitul la feeder este să își aleagă mulineta în funcţie de lanseta, stilul de pescuit pe care intentioneaza sa il practice  (method, coșuleț sau ledgering – balta sau râu) , precum şi în funcţie de peştii vizaţi. Foarte importante sunt aspectele de ordin tehnic al mulinetelor, materialele din care sunt construite trebuie sa fie durabile, uşoare şi rezistente la uzură, carcasa să fie bine etanşată, rulmenţii capsulaţi, frâna cu reglaj fin. Acestea fiind menționate, personal , cel mai adesea în pescuitul pe care îl practic la dunăre, folosesc mulinete de feeder, de mărimea 4000, solide si care echilibrează bine lanseta.

 

 

  1. Firul întins de curent împins.

Nu este nici o glumă, firul opune rezistenta in apă și aceasta e cu atât mai mare cu cât diametrul firului e mai mare. Însă la Dunăre , la coșulețe de 50-90-120 de grame, nu se pretează fire prea firave. Cel  mai adesea folosesc fire monofilament de calitate, cu rezistenta mare la abraziune si  cu diametrul real de 0.21 pană la 0.25mm.Rețineți și faptul că un fir prea gros obligă pescarul să folosească coșulețe mai grele, ceea ce se poate traduce atât în neobservarea unor trăsături mai fine cât si in creșterea posibilității de a rupe strunele mai subțiri chiar și în drill cu peștii mici.

 

  1. Cum atingem greutatea ideală?

Greutatea ideala a coșulețelor folosite, desigur. La Dunăre folosesc aproape întotdeauna coșulețul cel mai ușor care rezistă fix in curent,  însă care se desprinde/deplasează  imediat in momentul in care survine o trăsătură. In acest sens, pentru a găsi greutatea ideală, pornesc de la o greutate medie  și cresc sau scad  in funcție de ceea ce observ. O soluție la îndemâna tuturor este lestarea suplimentară, graduală, a coșulețelor. Aceasta se poate face folosind plumbi tip „clip-on weights”, sau prin lipirea de plumbi autoadezivi (de tipul celor folosiți la vulcanizări si serviceuri pentru echilibrarea roților) pentru a  regla cat mai “fin” greutatea  coșulețelor folosite. Alternativ, se pot lipi pur și simplu fâșii de plumb si cu ajutorul adezivilor rapizi. Cu cat coșulețul va fi mai ușor cu atât contactul cu peștele e mai bine perceput, șansele ca el sa scape sunt mai mici iar drilul e mai plăcut.

  1. Alte detalii fine, de importanta majoră: lungimea strunei.

Un alt reglaj pe care e bine să îl facem pe malul apei in timpul partidei,  constituie determinarea unei lungimi ideale strunei. De regulă cand practicam un pescuit la feeder pe Dunăre plecăm de la o lungime de 1m – 1.2m, si creștem  sau scădem aceasta lungime pe durata partidei, in funcție de răspunsul peștilor. Eu procedez astfel: Dacă am trăsături succesive însă ratez de mai multe ori înțeparea, atunci prima opțiune este să scurtez cu 20-30cm struna. Dacă continui să am rateuri, repet procedura încă o dată.(De asemenea si daca nu ratez însă peștii prinși înghit prea mult momeala, opțiunea mea este să scurtez struna). Dacă peștii prinși  sunt cu precădere înțepați superficial in buza, și mai am și rateuri, atunci cel mai probabil voi lungi cu 20-30 de centimetri struna. Sunt extrem de rare cazurile când am folosit struna mai lungă de 160-180cm (si doar in pescuit la scobar), sau mai scurta de 40 de cm (cu excepția strunelor pentru method feeder).

 

  1. Mecanica nadei.

Acest termen generalist presupune multiple aspecte traduse practic in timpul si maniera de  desfacere a nadei din coșuleț si implicit  cat de ușor este purtata sau nu în aval. O nadă grea, colantă, poate să se desfacă foarte greu,  si sa nu apeleze peștii  așa cum ne-am dori, una ușoară, prea activă, poate ajunge foarte repede in vadurile pescarilor aflați in aval , ducând cu ea la vale atât peștii cat și șansele noastre de a realiza un pescuit eficient. Porniți de la mixturi recomandate, si construiți pe baza acestora.

pescuit la feeder la duanre - scobari

  1. M&M -Montura si Momeala potrivita pentru pestele ținta.  

Este puțin probabil să reușim sa prindem scobar la rame negre, de exemplu. Iar pescuind cu method feedere foarte grele, si cu pelete sau porumb pe firul de par, nu ne putem aștepta sa prindem morunaș sau văduvita, însa putem spera la caras și ciortan. De aceea, folosirea unei metode de pescuit la feeder potrivită cu specia ținta a partidei,  este un aspect relevant ce nu trebuie omis. De exemplu , vara , când apa se încălzește puternic si peștii se află între ape avem multiple  soluții:

Montura:  O varianta este folosirea unei monturi tip pater-noster, cu un coșuleț în locul clasicului plumb. Struna va sta săltată 30-50 de centimetri  mai sus de coșuleț, iar momeala va flutura deasupra substratului.  Asa putem prinde avat, sabita si uneori chiar si scrumbie.

Momeala: Dincolo de momelile clasice  flotante – tip pufi sau momeli artificiale exista o soluție simpla la indemna tuturor: Viermii flotanți .  Viermi vii, flotanți – se pot „pregăti” chiar pe malul apei, punând foarte puțina apa plata sau carbogazoasa – pe fundul unei cutii, si punând viermii in aceasta astfel încât nivelul apei  sa nu ii acopere decât pe jumătate. Viermii percep fals situația ca fiind una in care risca sa se înece, astfel încât vor  începe sa înglobeze in corpul lor aer (vizibil uneori ca o mica o bula, ceea ce le mărește foarte mult flotabilitatea.  Ei devin astfel mult mai ușori, si daca sunt folosiți pe cârlige foarte subțiri și ușoare, coboară mult mai lent prin apa si in funcție de curent, pot „flutura” imediat deasupra substratului.

pescuit la feeder la scobar

 Fir întins si vârfuri îndoite la maxim!

Claudiu Banu

 

 

 

2 thoughts on “10 ponturi pentru pescuit la feeder pe Dunăre 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *